Comuna Beclean se întinde  pe două mari unităţi geomorfologice şi anume una fiind depresiunea Făgăraş – câmpia aluvionară iar cealaltă este podişul Târnavelor în care se situează între teritoriul administrative al localităţilor Calbor şi Boholţ.

Cele două unităţi geomorfologice sunt separate de cursul râului Olt cu luna acestuia, mai largă pe malul stâng şi mai îngustă pe malul drept, zonă pe care o vom trata ca a treia unitate geomorfologică.
Aproape o treime din zona studiată este situată în stânga Oltului (localităţile Beclean, Hurez şi Luţa).

În această zonă se întâlnesc, forme geomorfologice distincte ca lunci, terase, terase piemontane şi conuri proluviale.

1. Depresiunea Făgăraş – câmpia aluvionară Făgăraş, câmpia aluvionară apare ca o formaţiune geologică mai nouă având în partea sa nordică un caracter de zonă mlăştinoasă.
   În constituţia litologică a câmpiilor piemontane intră depozite aluvionare cuaternare, constituite din pietrişui cu nisipuri, ce ating grosimi mari. De regulă în partea superioară a acestor depozite se întâlnesc lentile cu grosimi mici de materiale coezive.
2. Dealurile de pidoş ale Târnavelor
   A doua mare unitate geomorfologică o formează podişul Târnavelor. Aproape două treimi din zona studiată, cuprinzând integral localităţile Calbor şi Boholţ, este situat în această regiune caracterizată printr-un relief foarte accidentat.
   Forma geomorfologică care predomină în această zonă este cea a versanţilor cu pante de la 10 – 60%. Cele mai pronunţate pante se întâlnesc pe versantul care face trecerea de la lunca Oltului către podişul propriu-zis.
   Evidenţiem prezenţa în această zonă a formaţiunilor sarmaţiene, constituite din intercalaţii de argile, nisipuri şi marme, între complexe de straturi mai puţin plastice în masa cărora apar temporar infiltraţii de apă terenurile cu pante mai mari de 10 grade sunt susceptibile de alunecări de teren, prin crearea de planuri de alunecare pe stratul de argilă.
3. Lunca Oltului – separă aşa cum am prezentat la început cele două mari unităţi geomorfologice.
   Datorită proceselor de eroziune, transport şi acumulare de-a lungul Oltului s-au format şesuri aluvionare şi terase ce prezintă extensiune mare şi desfăşurarea bilaterală. Suprafaţa luncii este aproape plană.
   În constituţia litologică a acestei zone intră depozite cuaternare de pietriş cu nisip şi în care se găsesc intercalate, pe alocuri lentile cu grosimi mici de materiale coezive slab consolidate, mâluri şi turbă.

Actuala biserica s-a construit in primii ani ai secolului XIX. Anul 1804 insemnat pe zidul dinspre apus indica sfarsitul constructiei ce s-a facut prin munca si cu contributia credinciosilor din Beclean. Este construita pe fundatie din bolovani din piatra cu mortar de var, cu zidarie de caramida, acoperisul din lemn de brad fasonat, acoperita cu tigla solzi. Stilul in care este construita este cel bizantin.